27 noiembrie 2010

sub asediu de nea

Azi dimineata, ningea ca-n poveste peste oras.
Langa fereastra, in pijamale, m-am inveselit deodata incercand sa-mi lamuresc impresia....Eeeeeeee, Craciun?!?! Sanie?!
In buimaceala de "ganduri viteza"...cauciucuri de iarna, antigel, apreschiuri, manusi, vacanta, ace de brad, pamblica pentru cadouri, timbre, buniciiiiii, vin fiert, sarmale, colinde, fotografiiiiii, prieteni, revelion, s-a dus anul.......s-a auzit deodata vocea de la radio, care anunta frumos la stiri, ce-a facut iarna, IAR, anul asta:

I-A LUAT PE NEPREGATITE PE EDILI!

Ca doar iarna vine precum cutremurul, neanuntata, pe nesimtite, fara calendar si fara regularitate, ca prima oara, ca o surpriza-surpriza, dorita, mult visata, de nimeni implinita!
:))





Un comentariu:

Oana spunea...

Iarna nu-i ca vara, nu? Dar tare dor ne era de mirosul ala "de curat", nu?
Chiar ma gandeam, unora le place toamna si culorile ei, altii iubesc primara cu toata verdeata (si asa ar fi trebuit sa fac si eu, fiind nascuta primavara), dar parca iarna imi place mult-mult, mai ales ca aduce cu ea cadouri, de primit/de dat! :) Uraaaaaaaaaaaaaaa!